ÎMPINS SĂ-ŞI RUPĂ (ÎN SFÂRŞIT) GÂTUL

Ca o cristalizare a tendinţei social democraţilor din perioada post dizolvare a alianţei guvernamentale cu Bolojan, PSD l-a desemnat pe Sorin Grindeanu să revendice poziția de premier într-un guvern monocolor, minoritar, susținut în Parlament de PNL și UDMR. Grindeanu a spus că PSD i-a acordat “libertate totală“ să-și facă guvernul.

“PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un Guvern PSD, va fi un Guvern care nu se va teme și nu va sta cu căciula în mână în fața nimănui. PSD va juca exclusiv pe mâna sa“, SIC Grindeanu.

E un soi de “curaj găină că te tai”, sau dacă doriţi, capul sus către plutonul de execuţie (politică fireşte).

CINE E ACEST GRINDEANU DE FAPT?

Sorin Grindeanu a mai fost premier, în 2017. El este cel care a emis controversata ordonanță de urgență 13/2017, care a scos în stradă sute de mii de protestatari. Grindeanu a retras ordonanța, după mai multe săptămâni de proteste. În iunie 2017, la inițiativa lui Liviu Dragnea, PSD l-a dat jos din poziția de premier. În pofida acestui conflict, în octombrie 2017, tot PSD l-a plasat în funcția de președinte al ANCOM, un post excelent plătit.

Analiştii politici susţin că mazilirea lui Grindeanu la ordinul lui Dragnea e de fapt o răzbunare a fostului Naş pesedist pentru ordonanţa care l-a trimis la proces. Vom reveni la această idee.

Nordis, clientelă politică, avere

Grindeanu nu a prezentat chitanțe care să arate dacă și-a achitat deplasările cu charterele Nordis, dar participa frecvent la petreceri alături de familia Vicol, proprietara Nordis.

DefaptRo a scris că Sorin Grindeanu și-a vândut vila din Giroc, localitate lângă Timișoara, în septembrie 2022. A încasat 350.000 de euro pe imobil, dar locuiește și azi, la mai bine de trei ani de la tranzacție, în aceeași casă. Vila de 650.000 de euro a ministrului Grindeanu a fost proiectată de o firmă care a făcut parte din grupul Nordis, cu Vladimir Ciorbă acționar, arată Insider Timișoara.

Averea afișată – haine, ceasuri etc. – depășește cu mult posibilitățile sale materiale. În perioada în care era șeful ANCOM, a plecat într-o deplasare în Azore cu Cătălina Miriță, fostă Miss Buzău, pe care o angajase consilieră. O altă apropiată, Monica Hunyadi, a primit funcții de conducere importante în companii subordonate ministerului. Ea a fost numită prin ordin de ministru în consiliile de administrație la companii precum Electrificare CFR și Autoritatea de Siguranță Feroviară Română (ASFR), ocupând ulterior și poziția de manager de servicii suport la Exploatare Sistem Zonal Prahova (companie din subordinea Apelor Române).

Şi ajungem şi la operaţiunea cutia de pantofi. Fostul șef de cabinet al lui Grindeanu, Cristian Anton, a fost prins cu sute de mii de euro în cutii de pantofi.

CE A FOST DE FAPT ORDONANŢA 13?

Spre deosebire de modificările de pe Codul Penal (care aveau un termen de grație de 10 zile), cele privind Codul de Procedură Penală au intrat în vigoare imediat după publicarea de la miezul nopții în Monitorul Oficial. Ce combinaţii conţinea?

  • Un denunț mai putea fi depus și luat în considerare ca reducere de pedeapsă doar dacă era formulat în termen de maximum 6 luni de la data săvârșirii faptei.
  • În caz de achitare sau încetare a procesului penal pe anumite temeiuri, instanța penală nu mai putea lăsa nesoluționată acțiunea civilă.
  • Pentru toate dosarele de abuz în serviciu în care prejudiciul calculat era mai mic de 200.000 de lei (~45.000 de euro la acea dată), fapta nu ar mai fi fost considerată infracțiune.
  • Prin reducerea pedepsei maxime pentru abuz în serviciu de la 7 ani la maximum 3 ani sau amendă, s-ar fi modificat automat și termenele de prescripție a răspunderii penale.

OUG-ul lui Grindeanu a fost poreclită “ordonanţa salvatoare”. Ordonanța a fost scrisă în așa fel încât să destabilizeze pilonii principali pe care DNA își construise anchetele în perioada 2014-2016: infracțiunea de abuz în serviciu, utilizarea denunțătorilor pentru fapte mai vechi și recuperarea prejudiciilor în cadrul procesului penal. Abrogarea ei de urgență prin OUG 14 a blocat intrarea în vigoare a acestor modificări pe Codul Penal, făcând ca ele să nu își producă niciodată efectele juridice.

Dacă Ordonanța de Urgență 13/2017 ar fi intrat în vigoare, efectele sale juridice ar fi dus la clasarea, achitarea sau reducerea masivă a pedepselor în mii de dosare de corupție aflate în faza de anchetă (DNA) sau de judecată pe rolul instanțelor din România, INCLUSIV dosarul lui Liviu Dragnea. Liviu Dragnea (liderul PSD de atunci) ar fi scăpat complet de dosarul „Bombelor de la Protecția Copilului Teleorman”, unde era acuzat de instigare la abuz în serviciu cu un prejudiciu evaluat la 108.000 lei. Deoarece suma se afla sub pragul de 200.000 de lei, dosarul ar fi fost închis, iar el nu ar mai fi ajuns la închisoare în mai 2019.

VENDETTA LUI DRAGNEA

Majoritatea analiștilor politici, jurnaliștilor și chiar de declarațiile ulterioare ale celor implicați, au privit debarcarea lui Sorin Grindeanu ca pe o răzbunare politică directă (vendetta) orchestrată de Liviu Dragnea. Liviu Dragnea se baza pe OUG 13 pentru a scăpa de dosarul penal DGASPC Teleorman (abuz în serviciu). Adoptarea OUG 14 de către guvernul Grindeanu, sub presiunea străzii, a reintrodus riscul unei condamnări penale pentru liderul PSD. Prin abrogarea OUG 13, procesul lui Dragnea și-a urmat cursul firesc, ducând în cele din urmă la condamnarea sa definitivă la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în mai 2019.

Răzbunarea a mers până într-un punct unic în istoria politică a României: PSD și-a demis propriul guvern prin moțiune de cenzură pe 21 iunie 2017, deoarece Sorin Grindeanu a refuzat să demisioneze de bunăvoie la cererea lui Dragnea. Ulterior, Grindeanu a fost exclus din PSD (pentru o perioadă), fiind acuzat de Dragnea că a „anexat” guvernul cu ajutorul unor forțe obscure (referire la serviciile secrete). Deși discursul oficial al PSD s-a axat pe „nerespectarea programului economic”, sincronizarea calendarului și miza vitală pe care Dragnea o avea în instanță au transformat adoptarea OUG 14 în declanșatorul real al demiterii lui Sorin Grindeanu.

GRINDEANU, UN “IAGO” AL POLITICII

Primarul Buzăului, Constantin Toma (PSD), a declarat, într-un interviu pentru Recorder, că liderii PSD au solicitat organizațiilor partidului să direcționeze voturi către George Simion, în primul tur al alegerilor prezidențiale, pentru ca liderul AUR să intre în finală cu Marcel Ciolacu.

Primarul Buzăului a afirmat că discuțiile au avut loc separat, într-un birou, unde reprezentanții organizațiilor ar fi fost chemați pe rând.

„S-a făcut separat într-un birou acolo, la Vila Lac, și ne-a luat în ordine alfabetică, de la A până la, nu știu, care era ultimul județ. Și am intrat cu Lucian Romașcanu, era președintele organizației județene, și ni s-a spus: «Bă, trebuie să aduceți voturi», pentru că eu cred că erau vreo trei-patru mii la Buzău”, a spus Toma.

Întrebat cine le-a transmis acest lucru, Constantin Toma l-a indicat pe Paul Stănescu, dar a spus că la discuții erau prezenți și alți lideri PSD. „Paul Stănescu, dar erau toți acolo, și Grindeanu, și Neacșu, și Ciolacu. Nu. Aștepta să vorbească la telefon și a vorbit cu Donald Trump. Deci a fost chiar…”, a afirmat primarul Buzăului.

CE VINE “LA PACHET” CU NUMIREA LUI GRINDEANU

Numele lui Sorin Grindeanu este legat istoric de adoptarea Ordonanței de Urgență 13 din 2017, act legislativ care a mutilat codurile penale și a declanșat cele mai mari proteste stradale din România de după Revoluție. Desemnarea sa ca premier reîmprospătează o traumă colectivă privind statul de drept. Orice tentativă viitoare a guvernului de a modifica legile justiției, chiar și justificată tehnic, va fi privită cu o neîncredere extremă de către opinia publică și partenerii internaționali, putând reaprinde rapid mișcări de protest masive și paralizante pentru societate. Un executiv minoritar condus de el va fi extrem de fragil. Pentru a trece bugete și legi esențiale, guvernul va fi forțat să negocieze punctual cu partide de opoziție precum PNL sau USR (care pun condiții dure legate de PNRR și deficit) sau să cadă în capcana populismului dacă depinde de voturile partidelor radicale. Acest lucru poate bloca reformele structurale fundamentale de frica picării guvernului la prima moțiune de cenzură.

Vulnerabilitatea sa în fața dezvăluirilor de presă sau a investigațiilor judiciare creează un risc major de decredibilizare a funcției de premier. Un prim-ministru aflat sub suspiciunea favorizării unor grupuri de interese financiare controversate afectează direct încrederea investitorilor străini în economia românească. În mandatul său de premier din 2017, Grindeanu a dovedit că poate fi controlat sau executat politic de propria conducere de partid (fiind demis prin moțiune de cenzură chiar de către PSD sub comanda lui Liviu Dragnea). Deși acum el conduce interimar partidul, presiunea baronilor locali rămâne uriașă. Există riscul ca Grindeanu să nu poată impune o disciplină fiscală severă. Pentru a-și păstra sprijinul liderilor județeni din PSD, el ar putea ceda cererilor acestora de alocări bugetare discreționare, punând în pericol fondurile europene și țintele de deficit cerute de Comisia Europeană.

Aşadar, Dacă Sorin Grindeanu preia Palatul Victoria, România riscă să intre într-o zodie a guvernării de supraviețuire de pe o zi pe alta. Slăbiciunile sale din trecutul legislativ și vulnerabilitățile de imagine îl transformă într-un premier ușor de atacat, fapt ce va vulnerabiliza ratingul de țară, va îngreuna atragerea tranșelor din PNRR și va accentua polarizarea politică din societate. Baftă PSD la alegerile din 2028!